Prezentare

ISTORICUL PAROHIEI

Biserica este aşezată în mijlocul satului Dorobanţu, comuna Plătăreşti, judeţul Călăraşi, în apropierea Şcolii generale Nr. 2, pe strada Speranţei nr.1. Parohia are 320 de familii de credincioşi, însumând 700 de suflete.

Nu se ştie precis când s-a înfiinţat satul Dorobanţu şi nici când s-a construit prima biserică. Dar dacă ne luăm după data înfiinţării cimitirului şi după tradiţia locală, vom vedea că în anul 1864 a existat un cătun cu numele Renaşterea. Biserica satului Renaşterea din zid s-a clădit în anii 1889-1892 de Marin Marinescu din Bucureşti şi s-a reparat în anul 1907[Ibidem, p. 81; Victor Brătulescu şi Remus Ilie, Mănăstiri şi biserici din judeţul Ilfov, Bucureşti, 1935, Indice].


După Războiul de Independenţă din anul 1877, mulţi veterani de război au fost împroprietăriţi cu pământ în această zonă. Aceştia au construit case care au făcut să se mărească satul. Totodată, denumirea satului s-a schimbat din Renaşterea în Dorobanţu.

ISTORICUL BISERICII

În anul 1839, deoarece biserica era într-o stare rea, a fost reclădită, aşa cum se menţionează în PISANIE: „Ziditu-s-a această sfântă biserică întru slava lui Dumnezeu cu hramul Adormirea Maicii Domnului în anul mântuirii 1939 pe locul fostei biserici a satului la iniţiativa consiliului parohial condus de preot Dătculescu Ion cu contribuţia credincioşilor.


În decursul vremii biserica suferind mai multe degradări a fost reparată în anii 1981-1987. Deasemeni ajungând într-un stadiu avansat de degradare între anii 2002-2009 cu binecuvântarea vrednicului de pomenire a Preasfinţitului Damaschin, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, la iniţiativa consiliului parohial al Parohiei Renaşterea şi prin stăruinţa pc pr. paroh Mihăescu Ioan, din contribuţia credincioşilor, s-au executat ample lucrări de consolidare, subzidire tencuieli interioare, exterioare, schimbarea acoperişului şi pictură nouă.


În anul domnului 2010, luna septembrie, ziua 19 s-a resfinţit acest sfânt lăcaş de către Preasfinţitul părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, înconjurat de un ales sobor de preoţi şi diaconi. Binecuvântează Doamne pe cei ce iubesc podoaba casei tale”.


Până în anul 1937 biserica a funcţionat ca filie a Parohiei Plătăreşti, iar în acest an a devenit parohie cu numele Parohia Renaşterea, având hramul Adormirea Maicii Domnului.


Prima biserică din satul Dorobanţu a fost construită din zid în anii 1889-1892, în formă de cruce, pe temelie de piatră, având o singură turlă din lemn. În 1939, biserica a fost demolată până sub ferestre, după care a fost reconstruită actuala biserică. În decursul vremii, biserica a avut nevoie să i se facă lucrări de reparaţie, astfel, în anul 1975, s-au executat lucrări de reparaţii la pereţii din sânul drept al bisericii şi la pereţii din altar.


În anul 1986, sub îndrumarea pr. paroh Mihăescu Ioan s-au executat lucrări de consolidare a turlei bisericii. Astfel, la turla bisericii s-a turnat o centură de beton armat. S-au mai efectuat şi lucrări de reparaţie a tencuielilor exterioare şi interioare. În anul 2008 s-a înlocuit tabla de pe acoperişul bisericii cu o nouă tablă galvanizată şi s-au reparat pereţii exteriori care au fost zugrăviţi cu vopsea lavabilă albă. Toate aceste lucrări s-au făcut cu contribuţia bănească a credincioşilor

ARHITECTURA

Biserica, având planul în formă de cruce pe temelie de piatră, are o lungime de 29 de metri, lăţimea de 12 metri, înălţimea până la jgheaburi este de 7 metri, iar, până în vârful turlei sunt 15 metri.


Biserica are o absidă principală octogonală, care formează altarul şi două abside laterale semirotunde cu calote semisferice în dreptul naosului. Pronaosul are formă dreptunghiulară. Pe naosse înalţă o turlă cu calotă semisferică, pronaosulare bolta semicilindrică, iar pridvorul dreptunghiular este închis şi are o uşă şi patru ferestre.


Biserica este învelită cu tablă galvanizată, iar ferestrele sunt din fier şi au geamuri din sticlă colorată.

PICTURA

Sfântul lăcaş a fost pictat prima dată în anul 1941 în tehnica tempera de către pictorul C. Călinescu. După cutremurul din 4 martie 1977 tencuielile interioare au crăpat, iar în anul 1978 biserica a luat foc şi pereţii au fost înnegriţi de fum gros. Așadar, biserica avea nevoie de o pictură nouă.


În toamna anului 2001, cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Dr. Damaschin, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, şi sub îndrumarea pc preot paroh Mihăescu Ioan, au început lucrările de pictură nouă în tehnica fresco cu pictorul Andrei Vlăduţ, care a pictat altarul. În primăvara anului 2002, pictorul Andrei Vlăduţ trece la cele veşnice, iar lucrările de pictură stagnează. Ele se reiau în anul 2003 de pictorul Bonea Marian şi se termină în primăvara anului 2004. Cheltuielile pentru pictură au fost suportate de credincioşi.


Catapeteasma, realizată în anul 1942, este din lemn, iar icoanele au fost executate în ulei pe panouri de lemn de pictorul C. Călinescu.


Biserica deţine o icoană cu valoare artistică, de dimensiunile de 1 m x 0,65 m, care o reprezintă pe Maica Domnului cu pruncul în braţe. Este lucrată în cizelură pe tablă de alamă argintată.

ANEXE

Clopotniţa bisericii se află în curtea bisericii şi este construită din patru ţevi metalice pe care se află clopotul.


PREOŢII. De la înființarea parohiei pânăîn prezent, au slujit la Sfânta Biserică următorii preoţi:


- 1937-1959 Dătculescu Ion.


- 1960-1980 Velescu Gheorghe.


- din 1980 şi până în prezent Mihăescu Ioan.